agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Libellule ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-01-25 | [Ce texte devrait être lu en romana] |
ceva a rămas agățat
de culoarea ochilor, a covorului de mâna care a turnat vin în pahare de cuvintele aruncate pe gresie de umbre ceva s-a așezat pe coloană mici bolovănișuri printre vertebre care făceau, împreună, o altă coloană a celui ce nu o are nu a avut-o nicicând întreagă și nu e doar vina lui ca să poți simți cu adevărat vidul nu ar trebui să fie mai înalt decât vertebrele sau sufletul sau corpul din care ai plecat dacă e cu un nanometru peste atunci nu mai e loc, nici timp de reverberația trăirilor ești înstăpânit de goluri de vidul de dincolo de goluri de aceea am știut: oricât suflu i-aș da nu ar face decât să ascundă neviața din el, materia care nu a fost niciodată acolo n-a fost ființă ceva a rămas agățat de inelarul meu atunci când am pus cheia într-o casetă păzită de fetița din sârmă aurie să o păstrez pentru spațiile și oamenii vii, doar vii
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
La maison de la litérature | ![]() | |||||||
![]() |
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité