Tu ești întreaga mea viață
Și, fericiți mi-s ochii când te pot privi,
Inima,
de iubire cotropită,
În sufletele noastre-ngemănate,
Extaziată zboară spre tării.

ÃŽn extazul iubirii,
Cu drag eu te privesc și-ți spun,
De dragoste îngenuncheată:
Pot primăveri să vină,
Pot toamnele să treacă
Tu, pentru mine ești Începutul
Dar și Sfârșitul
În vastitatea văzduhului
Când zburăm.

Izma sălbatică, aici pe câmpie,
Strivită de trupurile noastre,
Ne-nvăluie-n mireasma-i tare
E martora iubirii înflăcărate.
Ce bine e aici cu tine,
Iubirea e divină desfătare!

Pe pat de flori și iarbă crudă
Iubitu-ne-am fără păcat,
Ne mângâie lumina lunii,
Din Cerul înstelat și îndepărtat.