am spart toate ceasurile
de doua luni dorm singura in cabina de dus
beau numai apa minerala si am parul ud.

nu stiu de ce am incercat sa aprind veiozele
le-am scos din priza
probabil
cand mi-am uscat parul
imi da intotdeauna senzatii de tine haraitul foenului
mirosul de Nivea
ma face sa-mi incolacesc picioarele pe tevile de calorifer
si atunci, respir cu un ochi verde
strivind o suvita de par intre buze

si eu
eu nici macar nu am lumina
si nici macar nu ma ridic sa inchid geamul
n-am nici prosoape, nici paturi
asa e frigul lui marte'

becul de la barul de vis-a-vis
da reflectii argintii pielii
e bere si meci
si atata lene mie.

am sa chem un taxi
(vino sa ma duci la mare)
las totul deschis
oricum veiozele sunt stinse
da' tu
tu
o sa-mi recunosti apartamentul:
e singurul din oras unde se cresc pescarusi.