...

a rămas în urmă pruncul
dinadins lăsat de mama

panicat merge mai iute
și c-un scâncet rugător
schimbă mamei hotărârea

trupul frânt de oboseală
și-l îndoaie spre pământ
țuști... deodată mogâldeața
se și prinde de-al ei gât

sărutări și vorbe dulci
cu alinturi delicate
fețele le sunt senine
modelate de surâs

în cuvinte puțintele
pruncului dă de-înțeles
că acu-i destul de mare

ștregărelul o tot pupă
să nu-l lase iar pe jos