E un cerc. Sau poate o linie care a tins prea mult
cuvintele au uși mai ales cu ochii urechile gura lipite
stau prag caut întoarcerea cu degetele aici abis
dincolo în spații de tăceri ceilalți

E un punct. Ori poate universul adormit la un capăt
eu adâncită-n poziția de fetus cu inima-n palmă
de jur împrejur fără ferestre aerul afară sărat largul oceanului nostru
nimic despre timp

vedere dinspre înăuntru-nspre-năuntru
respirabilă lacrima doar contur de lumină
tu zâmbind cu ochii urechile gura din mine
tu iubind înăuntrul iubirii mele


27 august 2005