printre dezamăgiri de copaci desfrunziți
noaptea și-a ucis fantomele

întristat pe crestăturile frunții
fac o cruce ca semn de liniște

sedus printr-o ispită
m-am refugiat după cuvinte
dragostea ca un obiect de porțelan
s-a ciobit

rostesc o rugăciune pentru suflet
cu inima sângerândă
și despărțirea îngheață-n trecut