cunosc un om care are în
inima sa o pasăre de argint
în ea locuim noi, ceilalți
privirea sa ușor întoarsă spre sine
se sprijină pe pereții înalți ai sufletului
unde se află un curcubeu cu aripile
ridicate spre cer
până acolo sunt și hotarele toamnei
in pieptul său timpul a săpat văi
ce le-a umplut cu iubire
cu degetele răsfiră norii
printre gândurile
pe care le afișează zâmbind
are o mulțime de vise pe fiecare
cu puterea dăruirii ni le oferă
nu îl striviți iubiți-l