Mai rămâi în umbre noaptea,
Chipul șubred să-ți privesc,
Cum privește râul marea
Și văzduhul câmpuri verzi.

Mai rămâi în raza soare,
Doar cu-n deget să te-ating
Și prin codruri cu izvoare,
Mâna ca să ți-o întind.

Mai rămâi prin ceața deasă,
Vântul, ploaia, tu și eu ,
Noaptea să ne fie nașă
Și în zori să fi al meu.

Mai rămâi cu frații norii,
Peste munți voi apărea,
Când v-a naște cerul zorii
Și-ți voi fi alăturea.

Blestemați vom fi în lume,
Tu o noapte, eu o zi,
Încercând de-o viață anume
Jucând roluri de copii.

ÃŽntre noi e doar secunda,
Clipa veșnică-n scânteie,
Prigoniți în noapte numa,
Iar pe zi să fiu femeie.

Adormiți suntem de-o viață,
Ori tu soare , ori eu lună,
Învrăjbiți de cerul mamă
Să ne prindem în cunună.

Așteptând, trecut-au anii,
Ori eu soare , ori tu lună,
Dragoste-am purtat-o-n lacrimi
Și speranța pe furtună.

Mai rămâi, rămâi o viață,
Soare, lună, noi vom fi
Și-ntr-o clipă-n dimineață,
Poate ne vom întâlni.