cînd erai copil te hrăneai cu ouă de vultur și chihlimbar
numele tău era după fazele lunii
îți era cald te lungeai pe pămînt
pămîntul se întorcea pe cealaltă față
fără tine
îți era frig te ungeai cu tinctură de ambră
și așteptai să răsară soarele dintre plămîni

știai că atunci cînd va veni timpul
vei întîlni o fată și curînd îi vei face
din oasele tale o pereche de rotile
pentru iarnă patine
din ochii tăi un film despre ființa necunoscută
din inimă mărgele și sfîrcuri
din rochia ei căptușeală pentru întîlnire