Sunt un fir de nisip de pe plaja întinsă,
Udat sunt de valul mării fierbinți,
Călcat de piciorul cu talpa încinsă,
Rănit sunt de-o scoică cu tăișu-n dinți.

Încerc să mă înalț spre turnul din castel,
Făcut de un copil pe plaje rătăcit,
Îl rog să mă cuprindă în jocul său rebel,
În palmele lui calde vreau să mă simt iubit.

Să mă ridic doresc dincolo de val,
Să nu cunosc piciorul ce des el ma apasă.
De scoică vreau să fug, de chinul ei banal,
Acol’ doresc să ajung, unde mă simt acasă.

Rog valul ce mă uda, să mă ducă-n vis,
Spre palmele lui pure și pline de iubire.
Să mă răpească vreau din propriul meu abis,
În turnul din castel să sting o amăgire.