Mi-e iarnă-n păr, mi-e toamnă în priviri
Din urmă simt septembrie cum vine
Și ce, dacă trăiesc din amintiri,
Cât timp, așa, te am mereu cu mine?

Într-un noian de gânduri și simțiri,
Atât de multe vise stau să moară
Mi-e iarnă-n păr, mi-e toamnă în priviri
Chiar vrei să pleci? Mai stai o clipă, vară!

Mi-e iarnă-n păr, mi-e toamnă în priviri
Din ochi cad ploi, din suflet frunze moarte
Și-acest vârtej de stropi și ruginiri,
Se-nalță, cenușiul să mi-l poarte

Înot într-un ocean de amăgiri
Și răni închise-n timp, încep să doară
Mi-e iarnă-n păr, mi-e toamnă în priviri,
Cu tine-n gând, mi-e-n suflet primăvară!