Din totdeauna spirituală enigmă
Descifrată doar atât cât ea permite,
Femeia rămâne sublima paradigmă
La sinceritatea simplelor cuvinte.

Când în sfârșit va găsi cheia propriului scrin
În care stă captiv diamantul de mii de carate,
Ea va-ncălca nebună principii și destin,
Iubind superlativ până la moarte.

Călăuzită-n toate de propria ei stea
Poate că tresare la zborul unui gând,
Chemându-și depărtările unde-a lăsat ceva
Ce nu va fi mărturisit nicicând.