De axis mundi rotund se-nfășoară
Căte-un meridian fără de frânghii,
O paralelă trece pe la țară
C-o floare în păr și smulsă de unghii.

Pietrele Doamnei ș-o Cruce în Carpați
Iar giumalăii stau în capitală,
O! Doamne,de cine suntem uzurpați
De numai facem azi nicio scofală?

Mă-nalț în gânduri pe coama unui val
Nervos aleargă peste mări spre margini
Când se deschide pe cer un interval
De-un car de foc trag caii spre paragini.

Și mă cuprinde suflul îndoielii,
Nimic din lume nu izbutesc să cruț,
Las alfabetu-n tainele cernelii
În deșertul gol nu e nisip nici struț.