în tot timpul ăsta tu ești aici
după nori comunicativi
nu-ți umezești degetele nu schimbi pagina alineatul
nici măcar starea mea care împrumută de la ploaie
un fel de post ținut pe jumătate
degeaba taci când înlăuntru se frământă păcatele
pe care le-ai spălat până la viscere
cu afectul și cu răbdarea de care nu mă pot lepăda
ele sunt diavolul meu
se așază pe rând lângă o minciună
din ea poți construi etajul acela unde
voiai să mă duci în brațe
peste pragul de miere luna m-ai fi trecut
și când zic brațe mă gândesc la sălcii
rupte citite călcate în picioare și puse la porți
să plece diavolul din noi

lumea cu osanale o să ignore o să râdă să arate cu degetul ce altceva
o să batjocorească indiferența ta
creștinească

(13 aprilie 2014)