Ninge în suflet și afară
Starea e amăgitoare
N-a mai ramas un pic de soare
Ninge în suflet iară.
Pe lungi coline se întrezare
Parcă-i ca niciodată
E doar o lacrimă de soare
Ce-și caută a sa fată.
În timp de cuget și simțire
Găsesc că e-n pornire
Să văd cum ninge pe afară
Ninge în suflet iară.
Adorm cu gândul la cel fulg
Căzut pe pieptu-mi lin
Încă-l aud arzând pe rug
A fost al meu destin.