agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-12-29 | [This text should be read in romana] |
Lasă-mă Doamne, să te privesc în ochi,
visele mele să fie una cu ale iubirii, sufletul să-și aibă rădăcinile-n inimă, sângele luminos și nervii să urce-n blândețe. Voi săruta lemnul ca pe o taină ce primește-n el ruga și chipul tău, tot ce pot să spun este neînsemnat, tu știi ce se ascunde-n memorie și iese ca un gest, ca o idee dospită în zidurile ce se înaltă în fiecare zi. În casa ta intră cu evlavie neprihăniții gândurile sunt ca o fereastră curată. Sunt clipe înalte de respirație divină când în genunchi întind mâna și se închină, se-nchid în cercurile vârstei ca un copac peste care au trecut vânturile reci ale nordului și nu știu unde s-au dus, în frunziș a rămas doar o adiere. Avem doar faptele ce ne urmăresc ca niște oglinzi așezate-n perete, uneori cuvintele spun prea puțin ca să dezvăluie și ce nu este al meu. Alteori văd cum se topesc tristețile, fulgi de zăpadă aduc bucuriile iernii cu sărbătorile magice pe care copiii nu le uită și așteaptă să-l întâmpine pe Moș Crăciun cu minunatele-i daruri.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy