agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ O clipă de intruziune ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-10-23 | | Se strânge infinitul în perna mea de vise Se strânge infinitul în perna mea de vise Și pot trăi privind cum s-a-ncălzit la trup Dar toți lăstarii vieții din nopțile nescrise Crescuți în iluzoriu, cu tine-aș vrea să-i rup. Că vântul bate-n codru cu aripile toate Lăsând culoarea ta în praful nou de stele Când luna se răstoarnă și răsăritul poate Din amintiri să facă tăcerile prea grele. Dar doi luceferi dorm în ceasul lor de seară Visând că ne unesc destinele-n pridvor Și că puterea nopții nu ar putea să ceară Cu mâna visul sorții străpuns de-al tău fior. Acuma că e seară, las visul meu în pernă Și zvârl în trilul morții o mare de plăceri, Privirea ca o vară am s-o cobor în bernă Să-i scot din ceasul nopții noianul de tăceri. Și mă-nvelesc cu-o zare în lacrima de rouă Să cânt pe ramul vieții ca frunzele-n copaci Între speranța surdă și amăgirea nouă Ca să-ți deschid odaia în care azi tu taci. Mă mai aprind o dată cu focul nemuririi Cu flăcările-n vânt mai ard un infinit Fiindcă poetul meu, e dus în gândul serii Să scuture trăirea, din visu-i desfrunzit.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate