Am înviat din convingerea că nu mor
fără să-mi las amprenta, să rămână
pecete în sufletul urmașilor.

Am refăcut socotelile cu viața
și i-am rămas dator
cu câteva generații de cuvinte
pe care nimeni nu le-a scris.

Cel care mi-a deschis ochii
a conviețuit de la început în inima mea,
m-a mângâiat cu lumina sa
în fiecare clipă de restriște.

Nici printr-o întâmplare
nu s-a dezis de iubirea ce dăinuie
pentru oameni.