Copacii lucitori s-au prins grămadă
iar fulgii vin în pură întâmplare
din cerul ostoit de desfătare
sub care-n brațe trupu-mi stă să-ți cadă

și gura mea fierbinte e de pradă
zarea prelungă mică-n pasu-ți pare
copacii lucitori s-au prins grămadă
iar fulgii vin în pură întâmplare

pui trupu-mi cum doar ochii-ți știu să-l vadă
dar inima-i cuprinsă-n cugetare
să nu tragi ușa tindei mult prea tare
ca sa adoarmă omul de zăpadă
copacii lucitori s-au prins grămadă