să nu lăsați cuvintele să țipe
chiar dacă nori vor bântui prin gări
și trenuri vor pleca doar pe o șină
să prindă urma risipită-n mări

voi fi pe-aceeași bancă din poeme
și cuie vechi ieșite-n lateral
puțin mai flu cu tâmpla-n palma dreaptă
și ochiul stâng fixat spre sideral

să nu uitați că-n lumea asta goală
nimicul îți întinde un bănuț
rotund ce-i drept dar are-n el ninsoare
ce-ți udă rima albă-n pieptul slut

e-aproape lună pe streșini țip-o buhă
uitatul l-am desprins din calendar
mai cântă Chopin... în depărtare-i murmur
din timpul prins cu fundă în amar…

24 Martie 2017