E-atâta minunăție,
pe câmpia verde-ntinsă,
c-a mea inimă sărmana,
într-o vrajă e cuprinsă.
E atâta frumusețe,
când ai liber la visare
că plutești de fericire,
între cer, pământ și mare...
Și uite așa ne trece viața,
parc-ar fi un vis de noapte ,
când cu zile mai senine
și cu dulci și calde șoapte,
când cu zile-ncețoșate,
cu tristeți și amăgiri,
când cu zile mai bogate,
cu frumoase împliniri...