noaptea adorm cu lumina la pat
cu romantismul împăturit sub pernă
să ating în profunzime un vis minunat
departe de necruțătoarea beznă.

noaptea se activează aripile iubirii
și zbor descătușată de tristețe
printre stele la miracolul nemarginirii
fântână de lumină și de tinerețe.

beau rouă stelară și mă spăl pe față
să fie primenit chipul în viitor
în cartea vieții să fiu o prefață
veste a cuvântului nepieritor.

știu că am venit în lume să învățăm
bunului Dumnezeu să ne încredințăm.