obosite de drum, abia-mi mai târam
picioarele grele... și-abia-mi mai duceam
povara din spate precum calul în ham...
adormisem sub cerul adânc și visam
eram ușor și dansam...

mă priveam cu mândrie în fiece geam
un tânăr efeb... îmi plăcea ce vedeam!
tânărul sprinten eu însumi eram
la toți, în cale, generos le zâmbeam
printre oameni și lucruri dansam...

valsam fără teamă printre oameni și cai
alergam către tine ca bigotul spre rai
surâdeam fericit... dar tu-n zare fugeai...
că nu te mai pot ajunge parcă-mi spuneai
din visul adânc mă trezeai...