a venit toamna ca o frustrare
simte-mi regretele într-un amurg
ascunde-mi pudoarea
sub absenţa rochiei tale
sau într-un sărut ceva
mai lung
a venit toamna ca o insinuare
îmbracă-te cu o câmpie de bronz
cu o ceaţă sau altceva
încearcă să aduni ploaia cu buzele arse
sau sub pleoape
în odaia ta
încearcă să aduni cu mâinile deşirate
umbra iubirilor din viaţa mea
într-o clepsidră de piatră
cu lacăt de lut
sau mai bine, în poala ta
a venit toamna într-o cămaşă intensă
încearcă să umbli în vârful degetelor
prin sufletul unui tei
printr-o pădure înaltă cât o tristeţe
ori prin duhul ei
a venit toamna pe numele meu
ca flacăra lumânării în ochi tremurând
tu calcă uşor prin torţe de arbori
aleargă goală din mintea mea
ori mai lin pe pământ
întâmplă-te în făptura unei frunze
prin patul meu fremătând
sau fugi desculță prin aer
prin universuri
și spune de ce-mi plutește clipa
undeva
între cer și mormânt?