agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-12-05 | [This text should be read in romana] |
mi-e stricată ușa spre cale
și femeia cu pielea de iarnă am rămas încuiat în piele și curva mea nu mai derapează-n hârtie deși rulează cu suta de kilometri pe atingerea slovei nimicului, des i se strică kilometrajul amorului orb când îmi suie în gânduri face dragoste cu toate păcatele mele și calea tălpilor visului mi-e închisă, mi-e stricată până și lenea uneori mă fură somnul, tâlharul ăsta e alb și urlu la Tine, Doamne, că mi se albește până la stricăciune și ruga, mai toarnă vin în gura femeii mele să mă îmbăt cu vorbele ei să am într-un înger o aripă-mpușcată glontele să dea cep la butoiul visării uitatelor preacuvinte să-mi repar măcar rugăciunea spre Tine, Dumnezeule al șoaptei credinței moartea joacă și ea un rol în toată chestia asta la timpul ei trăgând de sfori sufletele în teatrul de păpuși al veșniciei acolo unde e cale și femeie dreasă de păcat, mai curvăsărește oleacă ea cu Șarpele, așa, să mă doară-n coastă dar e muiere bună, cu frică de lapte de Prunc la sân dregându-și stricăciunea în rugăciunea reparată de sine cu uneltele Domnului am strâns toate icoanele să zidesc mănăstire cu tine în zid cale să nu te mai cufunzi în mlaștina albă cu vorba stricată
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy