rătăcesc prin noapte precum o felină
pe acoperișul cerului Luna mă cheamă
mângâierea ei nu-mi este străină
îmi spune să mă scutur de teamă.

nu am cu ce plăti prețul celebrității
trăiesc cu pensia de azi până poimâine
iubesc și sufăr în rândul majorității
îmi împart singurătatea cu un câine.

ușor înțepător ca sucul de ridiche
este gândul meu la ziua de mâine
viața nu mai este floare la ureche
dar eu sunt mulțumită cu felia de pâine.

Luna muza nopții mă ține lucidă
un vis înălțător îmi pune la firidă.