mă țin în vervă emoții zburdalnice,
îmi imaginez că au aripi măiastre,
că zboară peste crestele falnice,
prin sferele luminilor albastre.

viața e un miraj, o trăiesc intens,
razele soarelui mă mângâie pe tâmple,
fiecare sentiment are rost și sens,
produs de iubirea cu valențe multiple.

aproape de prietenii mei dragi și buni,
singurătatea o trec în uitare,
e plină lumea de angelici tribuni,
promit o viață fără întristare.

optimismul meu escaladează culmi,
îmbărbătează cerbi în pădurea de ulmi.