ce dacă e iarnă și afară e ger,
stau la căldură la masa de scris,
dar gândul meu prin lume viager,
adună impresii, senzații de vis.

în sufletul codrului se-adăpostesc cerbii,
cântecul izvoarelor îl răspândește vântul,
glia se relaxează sub șoaptele ierbii,
visuri înaripate iar își iau avântul.

distracția s-a mutat sus, sus pe pârtii,
ecouri cadențate răsună pe creste,
pruncii năzdrăvani se întrec în șotii,
le strălucesc în ochi bucuriile celeste.

aș vrea să-mi cânte mierlele trilurile iubirii,
să țină departe, departe amurgul fericirii.