Nu mai știu să zbor!

Împing în aripi
Ca și cum aș ciupi
Corzile harpei
Ori pe cele ale chitarei,
Sau ale unei viori
Și
Ale altor astfel
De zări
Ce vibrează
Ca scorpii
ÃŽnspre exterior.

Ca și cum aș smulge
Adâncul inimii inimilor
Dintr-un azi
Al altui mâine
De mâine uitat
Unde întind
Mâinile spre a atinge
Ceea ce sunt
Când devin
Altceva
Din ce strânge.

Interior
Se risipește lumina
ÃŽn buchet de flori
Pus sub icoană.

În punctul ei îmbumbiat,
Pe grimasa zâmbetului,
Stă brațul articulat.

Aripă
ÃŽmpletind din tine
Cu tine
Mă adaug
Exteriorului tău
Amplificat.