cum vin ele îmbrobodite adâncite în sine
cu rochii lungi și busuioc în brațe
și se închină la toți sfinții
și pupă icoanele
aprind lumânări și dau acatiste
și pupă mâna preotului
schimbă saluturi și binețuri cu vecinele din strană

începe slujba
Tatăl nostru

cum cântă ele evlavioase
suite parcă
pe altă treaptă a societății

mai simple mai înțelegătoare
mai înțelepte
cu duhul în ele
aranjându-și baticurile eșarfele pălăriile
într-un fel în care și lui Dumnezeu îi place

cum îngenunchează ele
când se citește Sfânta Evanghelie
cum își dau mâna ca să-și ceară iertare
și mai ales cum oftează și lăcrimează
când vine timpul împărtășirii
din trupul și sângele Mântuitorului

și ce smerite stau la miruit
niște mironosițe

și iar pupă mâna părintelui
și iar pupă icoanele

plecând cu un pumn de anafură
mulțumite și reînviate
mult mai vioaie

salvate un pic din greșeală