A mai trecut o zi, un ceas,
Din mii de ani de-a rândul
A mai făcut acum un pas
Spre nemurire, gândul,
Aceste rânduri vor fi mâine
Cuvinte fără viață
Pagini pierdute, fără sine
Cu chip cioplit de gheață
Veți șterge praful de pe pagini
Ce azi, îmi sunt comoară…!
Cuvinte reci ce îmi sunt lacrimi
Dureri ce mă doboară...
Citind un vers sau poate două,
Vei vrea să mă-nțelegi
O rază prinsă-n zori pe rouă
Sihastră o culegi,
Dar gândul mi-l vei sesiza:
Când soarele va răsări
Când va fi ceață-n viața ta
Și prietenii îți vor lipsi…!