Simt incă gustul morții, otravei și orgiei
Și încă-n vis cosmare mă macină cu furii
Și demoni ce aleagă-n infernul nebuniei
Împrăștiind in inimi, rânjind, sămânța urii
Când dorm. Tresar. Năluca se pierde-n întuneric
Insuflețind regrete, cu trupul său eteric,
Ce ard, și suferințe rămân in urma zgurii.

De tu n-ai fi alături, iar capul tău la piept
N-ar soarbe suferința-mi in brațe ghemuită
Aș plânge. O suviță pe frunte o îndrept
Ca să-ți dezvălui chipul și să-l admir, iubită,
Căci beznele din mine mă-mpiedică-n lumină
Să-mi scald privirea lașă și sufletu-n ruină
Cu încântare tâmpă, pe fața-ți liniștită.

Am rătăcit departe de-a izbăvirii maluri
Pe mări ce vântul latră turbând, în lanț, avid
Și-am așteptat ca moartea să învelească-n valuri
De scârbă și uitare cadavrul meu livid
Fără să cred in farul ce două luni juma'te
A pâlpâit în zare. Azi inima îmi bate
Pentru acea lumină ce-mi umple-al vieții vid.

Tu-ai fost lumina care, în negura furtunii
A însemnat speranța că pot fi iarăși bun
Și încă mă pot smulge desfrâului genunii
Ce mă sorbea prin simțuri și mă făcea nebun.
Am alungat ce-odată mă înșela cu vise:
Femei, pahare, fumul și alte patimi prinse
Ca o ciupercă-n suflet... Mai mult nu pot să-ți spun!

O rază ostenită îți mângâie obrazul
Și-ți înflorește-un zâmbet suav și cald pe buze
Când trupul îți tresaltă și îți rotești grumazul
Rostind printre suspine un susur pal drept scuze
Că te-ai trezit. Mă-mbată, din părul tău, parfumul
Ce-ascunde-atâtea taine și mă opresc din drumul
Ce mâna mea-l descrie pe braț ca să se-amuze.

Adormi ,tu care astăzi mă faci să simt că-n viață
Pe-o cale blestemată nu urc stingher și jalnic
Spre sarcofag și groapă,-n a morții dimineață,
În dricul disperării cu tot alaiul falnic
De farse si durere! Am renăscut prin tine
Și parcă nu doar sânge îmi curge azi in vine
Ci și un foc ce-n taină mă chinuie amarnic.

Esti tu! Și niciodată nu voi putea cuprinde
Tot zbuciumul și pacea ce-n mine-adânc se luptă
Căci gândurile terne nu își găsesc cuvinte
Pentru-a țâșni afară iar gura-mi strânge, mută,
Dorința ne'mplinită că fericiri si vise
Să le strecor în tine prin buzele deschise
Direct, făr'-ocolișuri, pe-a aerului rută.

Aș vrea o vesnicie să zac cu tine-n brațe
Și numele *** un substantiv să-l fac
Cu înțeles erotic și să îl prind ăn stanțe,
În ode și sonete. Aș vrea să-l strig dar tac,
Căci știu că doar in clipe măsor această noapte
Și doar încet urechii mărturisesc în șoapte
"O tu!... Tu esti un înger, iar eu sunt doar un drac!"

N-adorm căci îmi e frică de viziuni trecute
Și de grotești cosmare, dar tu mă liniștești
Și, deși trupu-ți fraged în brațe-mi se ascunde,
Nu eu, ci tu pe mine de umbre mă ferești
Și îmi adapi încrederi... Doar ție-ți datorez
Că într-o lume crudă mai pot să mai visez
Că dragostea există. Eu te... Tu mă iubești?