Cumpăna se lasă în adânc de rai ,
Oglindește vie cerul bucălat ,
Da albastre stele agățate-n cuie ,
Peste orizonturi albe , siderale .

Mâna ți-o întinzi aprigă să dai
Peste apa rece care te-a chemat ,
Însă vezi acuma că ce-a fost azi nu e
Apa și-a schimbat minunata-i cale .

Plângi lângă fântână , inima ți-o tai ,
Sfârtecată șade într-un trup uitat ,
Părăsit de doruri înspre ceruri suie
Moare al tău suflet , undeva , în mare .