Așa cum te-ai ridicat deasupra mea,
din ochii sticloși împărțind fulgere,
cu limba scuipând flăcări,
pari un imens Balaur
vrând să pârjolească Omenirea!

Iubito!...
eu sunt Don Quihote
și cred în morile de vânt!
de când tot spun:
viața e o pradă!...
sunt trubadur
și vreau să cânt...și cânt!

Căci nu mă tem deloc de foc și pară
și nu m-ascund de răzbunarea ta!...
cu-azot lichid
am să-ți opresc pârjolul...
Vezi?
Numai tu ești jumătatea mea!