5am
țin în mâini corzile smulse de la vioara bunicului ochii mei
ca două fiare privesc reinventarea gamelor la gâtul meu simfonia asta ciudată e despre sinuciderea mea în patru pe patru
încordarea oglinzii în mii de cioburi glasul meu contrabalansează spasmele fierăstrăului urletul meu înfundat despică noaptea/iubitul meu instabil își numără exploziile în abisul ființei mele
dragostea noastră e ca o sârmă ruginită tu scuipi pe rănile din inima mea iubitul meu sardonic își toarnă o tequilla și adoarme tremurând între coapsele mele frivole/
s t o p
găzduiesc soarele vostru cu mustăți de somn în pântec de prea mult timp pushit
on me diacronic îmi dezic pustietatea
în cadența lacrimilor ce săruta eritrocitele /
să ne caligrafiem trupurile pe o foaie velină e ca și cum am face sex pe străzile înguste
aroma ta de cidru mă dezbracă de igrasie mă izbește de asfalt mi-e frig
și
nu te mai pot iubi imponderabil de acum
momentul zero detestabil
înfige-mi furtunile-n hernie
mâine dimineață
doremiamor devour me softly/ convulsiile unei inocențe ca o metempsihoză în sânge pe covorul din sufragerie
¾ din copilăria milimetrică aÈ™ inventa un cancer nou pentru fiecare viol îmi fermentează sufletul închide fereastra
mi-e frig și
....

i’m staring down the hole again
there is no love in fear