Degeaba m-aștepți, aș putea să revin
Din noapte, acum, înspre tine, puțin,
Să mă sfâșie câinii pe drumul acest'
Și să-ți spun cât de mult, cât de mult te iubesc.


Degeaba m-aștepți, aș putea să mă-ntorc
Acum, când te strig, tremurind, îmi e somn,
Aș putea să te chem, să te-ating, să îți spun
Ca-ntr-un basm rătăcit dintr-un vis de Crăciun.


Degeaba m-aștepți despletită în ger,
Te aud cum îmi spui c-am plecat nicăieri,
Eu te mint și tu știi că mă-ntorc în curând,
Sacadat, între țevi; răscolire de vânt.


Degeaba-mi repeți tremurat: "te iubesc",
S-a surpat peste mine tranșeul dantesc,
Eu nu pot să plec, crezi că-i bine în frig?
Peste lacrima mea te absolv, te ridic.