Vino sub albastrul sânului meu
să-ți adăpi nebunia
și nesațul dimineților pierdute,
în răcoarea ochiului meu
ucide-ți plictisul și dorul
de apele mele,
vino...aici unde
noaptea și-a uitat sandalele rupte
-de prea multa tăcere,
de prea multă iubire-,
vino in orele mele turbate,
viole si nebune,
dezbracă-te de tine,
în mine rămăi...
...să-ți adăpi nemurirea,
să-ți asculți nebunia.