* * *

Să nu ne pară rău de stele -
Căderea lor e-o despărțire,
Sunt vise albe în tăcere
Prevestitoare de iubire.

Sunt lacrimi de amor căzânde
Cu raze ce srăbat milenii,
Atotputernice și sfinte
Asemeni minților de genii.

Sunt idealuri necuprinse,
Neînvechite, visătoare,
Ca lumânările aprinse
În zile mari de sărbătoare.

Sunt creatoare de imagini
Pe pânzele infinității,
Căci nu cunosc nici timp, nici margini
În profunzimea libertății.

Sunt un simbol al nemuririi
Umanității de sub ele;
Să ne gândim la fericire,
Să nu ne pară rău de stele...