De parcă totul trece și se stinge
Și tu rămîi în umbra unui chin;
Și n-aș fi vrut, dar parcă frige
În suflet un străvechi suspin.

De parcă totu-ar fi o veche amintire
Ce azi mi-o amintesc a mia oară;
Și aș fi vrut s-o uit cu nesimțire,
Dar imposibil sa nu doară.

De parcă totul vine și se duce
Și te iubesc ca la-nceput,
Dar parcă-i pus pe tine cruce
Ce-ar însemna că te-am pierdut.

Și nu mai cad atîtea lacrimi;
Și nu mai cred în ce-a durut;
Și totul e pustiu în al meu suflet,
De parcă totul a trecut.