cerșesc omături câmpuri goale
scoase-n noiembrie la mezat
reci vânturi suflă prin ocoale
a sărăcie peste sat

pe baltă trestii prohoade
îi cântă toamnei ce-a trecut
stoluri de ciori parcă-s iscoade
prin plumburiul cer tăcut

ici-colo fumuri peste case
se-nnoadă șerpuind alene
o perină de nor descoase
fulgii ce cad mânați de lene

smolita liotă croncănește
cutreieră prin trestii vânt
neaua cu fumul împletește
un giulgiu alb peste pământ