azi dimineață m-am trezit om
am început să-mi mișc întâmplările
în urma pașilor pierduți prin tine

mă furișam printre semeni
mă regăseam în priviri
speram ca ei toți
trăiam
muream
fără rost
pân-am atins seara cu vârful piciorului
și m-am împiedicat în șiretul limbii

m-am trezit om, dimineața mi-a stârnit focul din obraji
mi-a dat ocazia să mor, să urăsc, să urăsc, să urăsc
să iubesc carnal
poate de-asta detest trezirile și diminețile imperfecte

căci seara m-a monotonizat
toată în umbră