Sclisoale cătle Mos Clăciun

Mos Clăciune, Mos Clăciune,
Anul ăsta tot, pe bune,
Că am fost băiat cuminte,
Am la tine-o lugăminte :
Noaptea aia de-ai să vii,
Nu-mi aduce giucălii,
N-am nevoie de patine
Sau vle-un tlenuleÈ› pe sine,
Nu vleau puscă, niți pistol,
Oli vle-un ulsuleÈ› nasol,
Să n-aud de tlotinetă,
Niți volbă de tlițicletă,
Sau vleo balcă cu motol,
Vleau si io un flățiol,
Că fiind singul meleu
Habal n-ai cât mi-e de gleu,
N-am cu ține mă giuca,
Povesti sau discuta
Chestiuni ca întle flați,
Sau gagici, ca-ntle bălbați,
Că volbind io cu mămica
Si tăticu’ si bunica,
Am concluzionat, să stii,
Că doal tu mă poți selvi :
Stii tu balza aia chioală
Lătățită-odinioală
La adlesa de mai sus
Când pe mine m-a adus ?!
Fălă băscălie-ți spun,
Îți plomit c-am să fiu bun
ÃŽnc-un an, poate chial doi,
La’ că ne-nțelegem noi !...
Ia-o tu, mai pe depalte
Si esplică-i, că ea poate,
Vino cu o stangă nouă,
Unge-o cu o pană, două
Să mai fac-un gest, de milă,
Nu c-as poseda vleo pilă,
Doal asa, un mic ocol,
Să-mi aduc-un flățiol,
Cât mai lepede, ulgent,
Stiu cât esti de competent,
Ială de va fațe gât
Că timp n-ale pentlu-atât,
Tlețem deți, la planul doi,
Da’ lămâne intle noi :
Dăluiestele-o vacanță,
Asta-n ultima instanță,
Că la fel, si-ai mei pălinți,
Sunt de-o vleme-asa cuminți,
Timp nu au, de-i noapte, zi,
Să mai facă nebunii !

Valeriu Cercel