e un sfârșit de iluzie
lacrimile se ascund
în spatele zidurile văruite-n culorile
curcubeului
șiruri de pași îmbrățișează străzile îndoliate
iar copacii stau dezgoliți în brațele cerului
ce le mângăie creștetele cu palmele sale albe
imediat va sosi momentul
când vom începe să aruncăm focurile
din gurile noastre flămânde de strigăte
imediat va coborî Dumezeu printre noi
și ne va privi tăcând
în această noapte doar până la răsăritul soarelui