Sunt asemeni unui mormânt rece de piatră
În mine neexistând sentiment sau viață
Lumina fiind acoperită de ură, devenind întunecată
Fiind nevoie de o dragoste imensă pentru a topi a mea gheață
Nimeni din cei dragi însă nu voiește a mă ajuta
Fiecare ducându-și a sa existență către un sfârșit
Dar poate cineva străin mă va afla, o fată aș vrea...
Până atunci însă rămân îngropat, așteptând la nesfârșit.