stau închis în mine ca-ntr-o cușcă
și visez la evadări în lanț
cu miros de cer și praf de pușcă
orele ma ronțăie cranț - cranț

în ființa mea sezonieră
port cătușe fără vreun motiv
îmi adun cenușa-n scrumieră
clipa trece totu-i relativ

de-aș ieși din firea mea opacă
să culeg misterele călâi
mi-am ucis curajul dar mă-nșfacă
șarpele ispitei de călcâi