Acum douazeci de ani,
Dacă spuneai: Hai spanac,
Îți făceai numai dușmani,
Asta nu-ți era pe plac.

Nu este nici o fasole,
Când o treabă era ratată.
Au rămas numai parole,
Dintr-o viață deocheată.

Este atât de scump spanacul,
Și fasolea draga de ea.
Dacă mergi în sens ca racul,
Viața îți este tare grea.

Iubesc fasolea și spanacul verde.
Sunt scumpe,dar sunt gustoase.
Acum nu mai am ce pierde,
Mi-a dispărut calciul din oase.