spuma îmi stă fix sub bărbie miroase a piersici și a cabinet stomatologic
mai întâi moliciune toropeală apoi dezgust anxios
zâmbetul tău din fundul căzii îmi țintește creierii zâmbetul tău din gloanțe ascuțite cu multă răbdare
tu îmi zâmbești flux de euforie îți aurește tâmplele și pomeții
lehamite senzație ușoară de vomă depresivă

fixez dreptunghiurile albastre de faianță
și tu ai fost o dată albastră pe când mi te dezveleai din cârcei lungi de rugină

acum știu doar că tu înoți foarte departe