Vreau să primesc un pumn Dumnezeiesc în gură,
Să-mi scuture din oase orice ură
Și-n loc de sângele din vene,
Să-mi curgă tăietori de lemne.

Am început să ar prin romantisme,
Prin sol cu buruieni de cataclisme
Și mi-am lăsat simțirea să se culce
Crezând că poama-i va fi dulce.

Dar nu e roșul, vremea și nici cazul,
Să nchid un ochi flămând, să trag macazul.
Îmi spânzur limba tristă de-o cortină
Purtând pe cap coroan-o crinolină

Vreau să miros, să văd și să ascult
Să gust din carnea omului nesfânt
Suit pe caii idioți cu serviete
Să rabd uitat printre curioși și mort de sete