Clepsidra, grațioasă si severă,
Discret se trage într-o lumânare
Să poată plânge lacrima ce-o doare,
Rotund-prelins ca ciobul dintr-o sferă
.
Nisipul se transformă-n ceara caldă
Ce crește, întărindu-se pe gură.
Câtă tristețe adunată-n zgură!
Singurătatea-n unda proprie se scaldă
.
Dorința de iubire și de tihnă
E cautată, poate pentru-o clipă.
De timp in lume e risipă
Și a murit speranța de odihnă.