Ce ploaie stupida
cortina-ntre noi
si realitatea morbida.

Ce ploaie stupida
striveste frunzele teilor
ridicand incantatii de aburi spre cer.

O ploaie stupida.
Un dar de la sfere,
placutul,sarutul,
mrdarul pamantul
la atingerea-i geme.

Omuletii lichizi;
sinucigasii nebuni
se sfarma de piatra infundat.
Ei cad cu sufletu-n jos
secunda eterna facandu-i mai buni.